În ultimul timp, având în vedere cât de ”șubrede” sunt finanțele țării, guvernanții caută tot felul de soluții pentru a reduce cheltuielile bugetare, una fiind aceea de a micșora numărul ”șefilor” de la stat. Astfel, au apărut tot soiul de idei, inclusiv de a comasa activitatea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) cu cea a Consiliului Concurenței. Dacă, la prima vedere, pare o idee bună, la o privire mai atentă se poate constata că o astfel de soluție mai mult încurcă, iar ”beneficiile materiale” ar fi pur și simplu neglijabile! Dacă statul chiar vrea să-și scadă cheltuielile, de ce nu înființează, de exemplu, o firmă de contabilitate, sub conducerea Ministerului Finanțelor, pe modelul celor private existente în piață, care să preia activitatea compartimentelor financiar-contabile și de personal din ministere, agenții, instituții de tot felul?! De remarcat, în România, la nivel central, există 16 ministere și peste 200 de autorități, agenții, institute etc. (cum ar fi ANRE, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare – CNCAN, Agenția de Administrare Fiscală – ANAF, Administrația Fondului de Mediu – AFM, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Agenția Domeniilor Statului – ADS, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Agenția Națională a Medicamentului, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – ANSVSA, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc etc.). Toate aceste instituții având compartimente contabile și de HR. Prin înființarea unei companii care să preia activitatea acestor compartimente, în loc de câteva mii de contabili și funcționari de la personal, ar fi nevoie doar de câteva zeci!
Nu este prima dată când, în spațiul public, apar idei de comasare a activităților ANRE și Consiliului Concurenței. Cel mai probabil, plecând de la aplicarea unora dintre prevederile Regulamentului european REMIT și de la faptul că președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, este și vicepreședinte al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). Bogdan Chirițoiu, un foarte bun specialist în ceea ce privește competiția în piață, aflat de 16 ani la conducerea autorității de Concurență din țară, a fost propus de către Ministerul de Externe, încă din anul 2019, pentru postul de membru în Consiliul de Administrație al ACER. Acum, acesta se află la al doilea mandat în conducerea ACER. Înainte ca Bogdan Chirițoiu să fie vicepreședinte, fostul ministru al Energiei, Răzvan Niculescu, unul dintre cei mai buni specialiști în energie din țară, a ocupat funcția de președinte al ACER.
ACER este o instituție europeană care contribuie la garantarea bunei funcționări a pieței europene unice a gazului şi electricității. Cele mai importante atribuții ale ACER se referă la: integrarea piețelor naționale ale energiei într-o piață energetică a UE mai competitivă, asigurând, astfel, o aprovizionare fiabilă cu energie la costuri mai mici pentru consumatori; sprijină tranziția Europei către o energie curată, care să o ajute să-și decarbonizeze economia în sens larg; contribuie la o infrastructură energetică transeuropeană eficientă, care să faciliteze circulația transfrontalieră a energiei și introducerea mai multor surse regenerabile de energie; monitorizează piețele energiei pentru a se asigura că acestea sunt demne de încredere, descurajând manipularea pieței și abuzurile și coordonează acțiunile de reglementare în domeniul energiei în întreaga UE (când este necesar).
Pentru integritatea și transparența pieței angro de energie a fost adoptat un regulament, REMIT (Regulamentul UE nr. 1227/2011, modificat prin Regulamentul UE 2024/1106 din aprilie 2024), care stabilește un cadru pentru monitorizarea piețelor angro de energie din Uniunea Europeană (UE) și urmărește să interzică abuzurile, precum tranzacțiile bazate pe informații privilegiate și manipularea pieței.
Regulamentul european face referire la creșterea concurenței deschise și echitabile în cadrul piețelor interne ale energiei electrice și gazelor și la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru participanții la piață, la importanța utilizării instrumentelor financiare, inclusiv a instrumentelor financiare derivate pe energie tranzacționate pe piețele angro, precum și la interzicerea utilizării informațiilor privilegiate și a manipulării pieței. Dacă prima mențiune din Regulament face referire la competiție (activitate supravegheată de către Consiliul Concurenței), alte mențiuni (instrumentele financiare, informațiile privilegiate și manipularea pieței) fac referire la activitatea de supraveghere a pieței de capital, piețelor reglementate de mărfuri și instrumentele financiare derivate (activități monitorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF).
De altfel, conștienți că țările membre au diferite instituții pentru reglementarea și supravegherea tuturor activităților la care face referire Regulamentul european, europarlamentarii și membrii Comisiei Europene au avut grijă să sublinieze, în modificările aduse la Regulamentul din 2011 (făcute chiar anul trecut, prin Regulamentul 2024/1106 din 11 aprilie 2024) că ”prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentului(UE) nr. 596/2014 și Regulamentelor (UE) nr. 648/2012 (n.r. – privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții) și (UE) nr. 600/2014 (n.r. – privind piețele instrumentelor financiare) ale Parlamentului European și ale Consiliului și Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (n.r. – privind tot piețele instrumentelor financiare) și nici aplicării dreptului Uniunii în domeniul concurenței în cazul practicilor care fac obiectul prezentului regulament”.
Mai mult, în Regulamentul aprobat în aprilie 2024 se arată că ”schimbul de informații între autoritățile naționale de reglementare și autoritățile financiare competente ale statelor membre reprezintă un aspect central al cooperării și al detectării eventualelor încălcări ale prezentului regulament în ceea ce privește atât piețele angro de energie, cât și piețele financiare”.
Practic, Bruxellesul recomandă cooperare între instituțiile țărilor membre, NU comasare a activităților!
O comasare destul de caraghioasă
”Misiunea autorităţii române de concurenţă poate fi definită sintetic ca fiind aceea de a proteja şi de a stimula concurenţa pe piaţa românească în vederea dezvoltării unui mediu concurenţial normal, pentru ca, în final, să se asigure o promovare cât mai bună a intereselor consumatorilor”, se arată pe site-ul Consiliului Concurenței.
În același timp, ANRE se ocupă doar de sectorul energiei electrice, termice și gazelor naturale și de protecția consumatorilor de energie și gaze. Printre altele, ANRE acordă, modifică, suspendă sau retrage autorizaţiile şi licenţele pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice, inclusiv pentru producătorii de energie termică produsă în cogenerare; elaborează şi aprobă metodologiile de calcul al tarifelor şi preţurilor reglementate; aprobă tarifele reglementate pentru serviciile de transport şi de distribuţie a energiei electrice şi termice, pentru serviciul de sistem, precum şi tarifele de racordare la reţelele de transport şi distribuţie, în conformitate cu prevederile metodologiilor de stabilire a tarifelor etc.
O comasare a activităților Consiliului Concurenței și ANRE, dacă, la prima vedere, ar părea că aduce avantaje, la o a doua vedere nu pare că ar aduce așa multe beneficii. Până la urmă, ar fi și caraghios ca, o instituție care s-ar ocupa de ambele activități, după ce aplică amenzi în industria cimentului, să aprobe acordarea autorizației de înființare a unui parc fotovoltaic de câțiva megawați sau, după ce investighează piața farmaceutică, să treacă la modificarea tarifelor de distribuție la energie și gaze naturale!
De altfel, s-a mai realizat o comasare în țara românescă: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) s-au unit și a apărut Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Rezultatul: două falimente răsunătoare, City Insurance și Euroins (care, împreună, dețineau aproximativ 80% din piața RCA) și o „gaură” în bugetul României de circa 3 miliarde de euro! Plus scumpirea polițelor RCA, plătite de către toți românii ce dețin un autovehicul. Aceste exemple fiind cele mai recente. Doamne-ferește să înceapă aceleași lucruri și cu pensiile private!
Ca în bancurile de la Radio Erevan!
”Sunt niște autorități de reglementare care nu neapărat sunt în subordinea Parlamentului, dar există o formă de coordonare de exemplu ANCOM, ASF ANRE, autoritățile de reglementare unde, așa cum se știe la nivelul opiniei publice, nivelul de salarizare depășește limitele normale, orice s-ar spune. Numărul de personal, din punctul meu de vedere, poate fi redus destul de mult, iar activitatea în general poate fi îmbunătățită în așa fel încât reglementările să fie cât mai clare”, spunea, recent, actualul președinte interimar Ilie Bolojan.
Credem că această opinie pur și simplu ”i-a fost servită”, iar el a preluat-o ca atare! Pentru că, altminteri, n-ar avea cum să spună așa ceva!
O instituție care supraveghează și reglementează o piață (telecom, financiară, energetică etc.) are nevoie de angajați pricepuți și foarte bine plătiți! Foarte bine plătiți sunt! Problema este că, acolo unde sunt venituri mari, încep să apară tot felul de neamuri, prieteni, amante, nepoate, lipitori de afișe! Adică tot soiul de nepricepuți, de neaveniți! Și lucrurile încep să meargă din ce în ce mai rău, ba chiar se poate ajunge până la falimente!
De exemplu, dacă ANRE s-ar uni cu Consiliul Concurenței, ca să se realizeze cu adevărat comasarea activităților ar dura câteva luni de zile. În prezent, ANRE trebuie să verifice facturile furnizorilor de energie și gaze, pentru a valida sumele pe care furnizorii le au de încasat de la stat în urma aplicării schemei de plafonare-compensare a facturilor. Deja sunt 12 luni de când ANRE n-a mai validat mare lucru! De exemplu, pentru luna ianuarie 2024, a validat o sumă de numai 833,86 lei pentru consumurile de energie ale clienților casnici! Aceasta în condițiile în care, pentru ianuarie 2023, a validat o sumă de 393.851.897,66 lei! Tocmai începuse să mai valideze din facturi: potrivit ANRE, în perioada 1 decembrie 2024 – 23 ianuarie 2025, ”a dat drumul” pentru a fi plătite decontări în valoare de 327 milioane lei. Dacă se trece la comasarea activităților, iar nu mai primesc furnizorii nimic! Iar în piață se vorbește că sumele pe care ar trebui să le primească se ridică la circa 5 miliarde de lei, din care aproximativ 4 miliarde de lei sunt deja în verificări la ANRE. Comasarea înseamnă alte luni de zile amânare, timp în care tot furnizorii ar trebui să susțină piața energetică! Și nu mai au de unde! Vor începe să apară, ca în cazul asigurătorilor, primele falimente la companii importante. Altele, precum ENEL și E.ON, ”își vor lua câmpii”! Iar efectele în piață vor fi incomensurabile!
În ceea ce privește angajații, atât la ANRE, cât și la Consiliul Concurenței sunt – încă! – specialiști extrem de valoroși! Adevărat, ”împănați” cu tot soiul de neveste, amante, nurori, nepoate etc., etc. Și asta pentru salariile sunt foarte atractive! Adevărat, mai mari în ANRE decât la Consiliul Concurenței. De asemenea, conducerea ANRE are venituri mai mari decât cea a Consiliului Concurenței. O comasare a activităților va duce toate salariile la același nivel: evident, cel de sus! Astfel, nu numai că nu se va realiza nicio economisire a banilor, ci vor crește anvelopele salariale! Dacă, în Consiliul Concurenței, lucrează aproximativ 360 de persoane, la ANRE lucrează 330 de angajați (deși activitatea li s-a mărit, potrivit legislației în vigoare, cu activități privind legea hidrogenului, a offshore wind, captarea și stocarea carbonului, schema CfD etc.).
ANRE are 7 membri în Comitetul de Reglementare (conducerea autorității), iar Consiliul Concurenței – 9 persoane în Plen (conducerea Consiliului), în total 16 persoane la cele două înstituții. Dacă ar rămâne 7 persoane (mai puține ar fi cam ”bătător la ochi”, având în vedere câte activități ar trebui să supervizeze!), economia de bani pentru plata salariilor acestora ar fi extrem de mică. În primul rând, pentru că noua structură, care se va ocupa de atât de multe sectoare de activitate și atât de multe piețe, ar solicita salarii măcar la nivelul ANRE, dacă nu la nivelul BNR sau ASF! Ceea ce presupune că s-ar economisi veniturile celor 9 actuali membri ai conducerii Consiliului Concurenței. Potrivit declarațiilor de avere ale membrilor conducerii autorității de concurență, aceștia au avut venituri salariale, în tot anul 2023, de circa 1,8 milioane lei. În total, pe tot anul. Poate că acum au ajuns la 2 milioane de lei, adică 400.000 euro. Ceea ce înseamnă că, pe de o parte, prin comasare, s-ar face o economie de 400.000 euro anual din diminuarea încasărilor conducerilor. Pe de altă parte, salariul mediu net în Consiliul Concurenței este de circa 6.000 lei lunar, pe când în ANRE este aproape dublu: aproximativ 11.000 lei lunar. Cum toată lumea va trebui să aibă, pentru aceeași încadrare în nomenclator, același salariu, înseamnă că toți cei 360 de angajați ai Consiliului Concurenței vor trebui să aibă salarii cu circa 1.000 euro/lună mai mari. Adică anvelopa salarială va crește cu 360.000 euro: cam cât se economisește într-un an din comasarea conducerilor, doar că lunar! Într-un an, cheltuielile cu salariile ar crește cu aproape 4,5 milioane de euro!
Practic, se ajunge ca în bancurile de la Radio Erevan: nu i s-a dat, ci i s-a luat bugetului de stat! În concluzie, pentru a nu crește cheltuielile cu salariile, dar, mai ales, pentru a nu încurca activitatea ambelor instituții, opinia noastră este că NU trebuie ca ANRE să-și unească activitatea cu Consiliul Concurenței, într-o singură instituție!
