Un indicator al ”sănătății” economiei îl reprezintă consumul de energie. Sigur, având în vedere măsurile de eficientizare luate de toate guvernele, inclusiv de cel al României, pentru a combate schimbările climatice, s-a instituit o oarecare ”desincronizare” între consumul de energie și creșterea PIB. Totuși, scăderea consumului energetic în România nu prea are de-a face cu creșterea eficienței, ci, mai degrabă, cu încetinirea economică. De altfel, Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în primele 8 luni din acest an, producţia industrială a scăzut cu 5,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. În ceea ce privește consumul de energie în economie, în aceeași perioadă, acesta a fost de 24,85 TWh, cu aproape 2 TWh mai puțin față de perioada similară din anul 2020, perioadă caracterizată de pandemia de coronavirus, când producția a fost afectată enorm, inclusiv prin încetarea activității. Astfel, consumul de energie, mult diminuat, arată că economia României este aproape ”pe butuci”!
Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2023, consumul final de energie a fost de 32,7 TWh, cu 7% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022. Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 5,4%, până la 24,85 TWh, iar consumul populaţiei a scăzut cu 11,3% (până la 7,5 TWh). Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii (CPT) a ajuns la 3,4 TWh, iar exportul s-a ridicat la 7,9 TWh.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 43,99 TWh, în creștere cu 0,9 TWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022. Producţia din termocentrale a fost de 11,2 TWh, în scădere cu 2,9 TWh (-20,9%). Producţia din hidrocentrale a fost de 14 TWh, în creștere cu 4,3 TWh (+44,6%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7,3 TWh, în creștere cu 223,2 milioane kWh (+3,1%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.VIII.2023, a fost de 4,9 TWh, în creștere cu 55,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 1,2 TWh, în scădere cu 138,6 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022.
Toate importurile de resurse energetice au scăzut. Cel mai mult s-a redus importul de cărbune (-55,4%), urmat de gaze naturale (-16,3%) și țiței (-7,7%). Importul de energie electrică a scăzut și el, cu 9,8%, până la 5,2 TWh. În aceste condiții, România a redevenit exportator net de electricitate, cu 2,7 TWh. Din păcate, se exportă atunci când prețurile sunt mici și se importă atunci când prețurile sunt mari.
