În continuare, în România grâul furajer este mai scump decât cel pentru panificație, dar, oricum, se vinde la cel mai mic preț din Europa. Cu toate acestea, până acum, niciuna dintre autorități nu a luat nicio măsură ca această situație anormală să înceteze, iar fermierii nu au întreprins nimic pentru îndreptarea situației. Consiliul Concurenței așteaptă o sesizare oficială pentru a demara o investigație privind o posibilă înțelegere pe piața achiziției de cereale.
Ultimele statistici ale Comisiei Europene arată că se menține trendul prin care prețul grâului furajer din România este mai mare decât cel pentru panificație. Astfel, în timp ce, în Oltenia, prețul grâului pentru nutreț este de 128,74 euro/tonă, prețul grâului pentru pâine era de 125,81 euro/tonă în Banat, iar în portul Constanța era de 153,68 euro/tonă, dar prețul cuprinde și costurile cu transportul. Următorul preț este cel plătit pentru grâul croat, încărcat în camioane, de 144,37 euro/tonă.
Această problemă se înregistrează încă de la declanșarea recoltării, dar, între timp, nu s-a înregistrat nicio măsură care să ducă la normalizarea situației.
„Consiliul Concurenței nu a fost sesizat în legătură cu posibile practici anticoncurenţiale ale unor întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul comercializării cerealelor, respectiv a grâului”, se arată într-un răspuns al CC pentru Focus Agricol, care dă asigurări că „sectorul comercializării cerealelor este monitorizat în permanenţă”.
Consiliul Concurenţei precizează că, în anul 2009, a finalizat o anchetă sectorială pe piaţa cerealelor de panificaţie. La acea vreme, au fost investigate cele mai importante firme de cereale de pe piață: Agricover SA și SRL, ADM România Logistic SRL, ADM România Trading SRL, Ameropa Grains, Brise Agricultura, Brisegroup, Cargill Agricultura, Cargill Cereale, Glencore Protein România, Nidera România, United Grain Grup, Bunge Danube Trading, Muntenia SA, precum şi Asociația Română a Comercianților de Produse Agricole.
„În urma acesteia, au fost formulate recomandări care au fost preluate în politica agricolă naţională”, spune Consiliul Concurenței.
Mai mult, în perioada 2011-2013, a mai fost derulată o investigaţie. „În cadrul acestei investigaţii a fost analizată o posibilă înţelegere între întreprinderi concurente pe piaţa primară şi secundară a comercializării de cereale şi a servicilor conexe, sub forma impunerii preţului de achiziţie a cerealelor în perioada 2011-2013, respectiv o înţelegere prin care aceştia ar fi stabilit preţurile de achiziţie ce urmau a fi plătite producătorilor de cereale. În ceea ce priveşte posibila practică anticoncurenţială vizată de investigaţie, nu au fost descoperite suficiente dovezi privind încălcarea Legii concurenţei1 şi a TFUE, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei”, se arată în document. În urma acestei investigaţii, Consiliul Concurenţei a recomandat înfiinţarea unei burse române a cerealelor, ceea ce ar fi oferit o alternativă pentru actualele licitaţii private cu strigare. „De asemenea, autoritatea de concurenţă susţine asocierea micilor cultivatori români, atât în scopul asigurării surselor de finanţare şi facilitării accesului la creditare, cât şi pentru reducerea costurilor de producţie şi creşterea puterii de negociere”, susține Consiliul Concurenței în răspunsul său.
Între timp, pe piața cerealelor nu s-a realizat nimic. Nu s-a făcut o bursă funcțională, nimeni nu a sesizat Consiliul Concurenței, iar fermierii nici nu pun problema asocierii lor.
